marți, 16 septembrie 2008

...ploua...

Si imi place. Ca ma simt mai vie, ca in camera e cald, cald, ca in birou arde teracota si ca afara-le nu mi-e prieten si inauntru-le ma adoarme. Mi-era dor sa nu am chef sa ies de sub plapuma (care a intrat in uz noaptea trecuta). Mi-era dor si de prima zi de scoala, la fel tot timpul, toata copilaria, toate copilariile, de pantalonii stropiti cu noroi, de gustul schimbat al cafelei de toamna, de esarfe si palarii, de gentile si postele si straitele de iarna, de paltonul subtire, de bocancii-tenisi care ma jeneaza, de lumina chioara si cumva romantica...
Mi-e dor de muuulte lucuri la care nu pot sa le spun pe nume, pentru ca numai numele lor m-ar intrista asa de tare, incat as plange singura in bucatarie in timp ce curatam cartofi.

2 comentarii:

Dan spunea...

spune-le. ce daca plangi? iti trece :)

Ana Maria Suciu spunea...

Le spun... candva intr-un post viitor, cand o sa fiu in stare sa le numesc.